De la medicii dermatologi și până la influencerii de beauty, sunt absolut convinsă că toată lumea te bate la cap cu faptul că ar trebui să porți un produs de tip SPF, pentru a-ți proteja pielea de soare. Și eu am făcut-o cât de des am putut.

Sunt sigură însă și că până acum nimeni nu ți-a vorbit despre substanțele periculoase din SPF – mai exact acele ingrediente de evitat în produsele cu protecție solară, care pe termen lung îți pot face mai mult rău decât bine. De ce sunt așa sigură?

Pentru că am fost la fel de surprinsă de prezența și existența lor, precum vei fi sau ești deja și tu. În plus, cred că expunerea din ultimii ani la ele m-au afectat mai mult decât îmi place să recunosc, și-as vrea să nu te las să ajungi și tu acolo. 

Așa că în articolul acesta vorbim pe larg despre toate aceste ingrediente (care anume sunt, ce efecte secundare pe termen lung și scurt produc) și despre câteva recomandări de produse SPF fără (sau cel puțin cu o cantitate mai mică de) substanțe periculoase. În urma parcurgerii articolului aș vrea să știi la ce să fii atent/ă când citești o etichetă a unui produs SPF și – de ce nu? – să încerci câteva din produsele recomandate în articol, care au trecut testul etichetei (relativ) curate.

Pentru că vom vorbi despre multe lucruri utile pe care ar fi bine să le memorezi sau să le ai la îndemână data viitoare când mai cumperi produse cu protecție solară, nu strică să salvezi undeva articolul sau să-ți faci câteva printscreen-uri, pentru a accesa toate informațiile mult mai facil ulterior. În plus, nu uita că poți să te abonezi la notificări pentru a fi anunțat/ă de fiecare dată când postez un articol nou.

Acum că am lămurit și asta, să trecem la treabă!

De ce sunt atât de importante produsele SPF?

Pentru că sunt arma noastră principală în a combate cancerul de piele, petele solare și alte probleme cauzate de acțiunea ultravioletelor asupra pielii, probleme ce au crescut în mod alarmant în ultimii ani, îngrijorând întreaga comunitate de medici dermatologi la nivel global. 

Cum am ajuns aici? poate te întrebi… Sau „De ce eu ar trebui să mă protejez de soare, iar generațiile părinților sau bunicilor noștri n-au folosit în viața lor protecție solară, și totuși nu s-au îmbolnăvit?” Acestea sunt doar câteva din gândurile ce trec cel mai des prin mintea românilor când se deschide discuția despre importanța protecției solare, și astăzi cred c-ar trebui să lămurim acest aspect. E SPF-ul atât de important sau e totul doar o schemă a industriei farmaceutice și cosmetice, una din multele menite să-ți golească portofelul?

Pentru a ne apropia de răspunsul la această întrebare, în primul rând ar trebui să aruncăm o privire pe niște date științifice pe care NASA ni le pune la dispoziție.

În ultimii 30 de ani a crescut în medie cu 6% nivelul radiațiilor ultraviolete nocive între tropice și polii Pământului. Poate nu pare mult, însă pielea noastră nu e construită în așa fel încât să se poată adapta atât de repede la schimbări climatice dăunătoare. De aceea avem atât de mare nevoie de stratul de ozon (acest SPF natural care ne-a ținut de-a lungul timpului protejați pe cât posibil de radiațiile solare, dar acum e din ce în ce mai subțire) și de SPF.

În concluzie, efectul soarelui care-ți bronzează ție pielea acum nu e același cu efectul soarelui sub care stăteau toată ziua la câmp bunicii noștri. Ei erau mai protejați de ozon, noi trebuie să suplimentăm cu protecție topică contextul nefavorabil actual.

Dacă vrei să afli mai multe despre ultraviolete și efectele lor, citește articolul meu intitulat Ultraviolete: ce sunt și cum te afectează ».

Problema substanțelor periculoase din SPF

Produsele cu protecție solară sunt menite să fie aplicate pe toată pielea, zilnic, și reaplicate o dată la 2 ore pentru a-și menține capacitatea de protecție și a face ce promit pe etichete. Toate astea nu ar fi o problemă, dacă ingredientele acestor produse nu ar fi la rândul lor ceva dăunător organismului. 

Tocmai de aceea, în teorie, companiile care produc și vând ingrediente și produse de protecție solară ar trebui să le testeze în detaliu pentru potențialele efecte asupra sănătății pe termen scurt și lung. Asta include testarea de toxicitate, pentru iritații și alergii ale pielii, precum și testarea absorbției la nivelul pielii, în sânge sau chiar direct în creier și a potențialului de a provoca cancer, de a perturba sistemul hormonal și de a provoca daune în timpul reproducerii și dezvoltării.

În același timp însă, 63% dintre ingredientele celor mai populare creme de protecție solară din Europa sunt clasificate drept periculoase pentru sănătatea umană și/sau mediu. Există tot mai multe dovezi științifice care arată că produsele de protecție solară convenționale conțin ingrediente care perturbă hormonii, și care pot provoca haos în sistemul tău hormonal și chiar pot cauza infertilitate la bărbați. De asemenea, au existat dovezi că anumite filtre chimice UV cauzează scăderea greutății la naștere și pot fi detectate în sânge și urină. Au fost găsite în laptele matern și au fost legate de boala Hirschsprung, care este un defect congenital digestiv.

În 2021, Food and Drug Administration (FDA), care guvernează siguranța protecției solare (și nu numai) în Statele Unite, a propus cele mai recente actualizări ale reglementărilor privind protecția solară.

A constatat că doar două ingrediente: oxidul de zinc și dioxidul de titan, ar putea fi clasificate ca sigure și eficiente, pe baza informațiilor disponibile în prezent.

În același timp, există studii care atestă capacitatea oxidului de zinc de a penetra bariera hemato-encefalică (de a ajunge la creier), și neurotoxicitatea nanoparticulelor sale. Cel puțin derutant… nu?

Alte douăsprezece ingrediente au fost propuse ca „nerecunoscute în general ca fiind sigure și eficiente” din cauza datelor insuficiente. Aceste ingrediente sunt:

Substanțele nu sunt prezentate în ordinea toxicității lor în această listă – vezi mai jos gradul lor de toxicitate.

FDA a cerut date suplimentare de siguranță, din cauza preocupărilor legate de sănătate și a studiilor efectuate de agenție care arată că aceste ingrediente pot fi absorbite prin piele, până la nivelul creierului. În ultimii ani însă, multe studii au ridicat și îngrijorări cu privire la efectele de perturbare endocrină a trei ingrediente: homosalat, avobenzonă și oxibenzonă.

În același timp, în 2021 Comisia Europeană a publicat avize preliminare privind siguranța a trei filtre organice ultraviolete: oxibenzonă, homosalat și octocrilenă. S-a constatat că două dintre ele nu sunt sigure în cantitățile la care sunt utilizate în prezent. Comisia a propus limitarea concentrației la 2,2% pentru oxibenzonă și 1,4% pentru homosalat. 

Problema e că producătorii nu pun aproape niciodată pe etichete concentrația acestor substanțe, atunci când ele apar în compoziția unui produs. Din nou, frustrant cel puțin!

În același timp, producătorii de protecție solară din SUA au permisiunea legală de a utiliza aceste două substanțe chimice în concentrații de până la 6% și, respectiv, 15%. Sute de creme de protecție solară fabricate în SUA le folosesc în concentrații MULT peste recomandările Comisiei Europene. 

Ingredientele: oxibenzonă, octinoxat, octisalat, octocrilenă, homosalat și avobenzonă sunt toate absorbite sistemic în organism după o singură utilizare, conform studiilor publicate de FDA. De asemenea, agenția a descoperit că ar putea fi detectate pe piele și în sânge la câteva săptămâni după ce au fost utilizate ultima dată. 

S-a demonstrat și posibilitatea ca utilizatorii de protecție solară să inhaleze ingrediente din produsele de tip spray și să ingereze unele dintre ingredientele pe care le aplică pe buze. Din acest motiv, ideal ar fi ca ingredientele din aceste produse să nu fie dăunătoare plămânilor sau organelor interne, nu-i așa?

Această expunere constantă la substanțele chimice de protecție solară ridică îngrijorări, mai ales că nu există suficiente date de siguranță pentru majoritatea ingredientelor folosite actualmente. 

Stiința din spatele acestor ingrediente toxice

OXIBENZONĂ (benzophenone-3)

Cel mai îngrijorător ingredient activ de protecție solară este oxibenzona, conform cercetărilor științifice disponibile publicului. Este ușor absorbit prin piele și Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (din SUA) l-au găsit la aproape toți americanii, cu niveluri mai ridicate la cei care raportează că aplică protecție solară. Provoacă reacții alergice ale pielii, se comportă ca un perturbator hormonal în multe studii și poate provoca mai mult rău copiilor.

Într-o evaluare a datelor de expunere colectate de CDC pentru copiii americani, cercetătorii au descoperit că băieții adolescenți cu măsurători mai mari de oxibenzonă aveau niveluri de testosteron total mult mai scăzute. Alte trei studii au raportat asocieri semnificative statistic între expunerea la oxibenzonă în timpul sarcinii și rezultatele la naștere: unul a raportat o sarcină mai scurtă la femeile care poartă fetuși de sex masculin, două au raportat greutăți mai mari la naștere pentru băieți și altul a constatat o greutate mai mică la naștere pentru fetițe. Conform celei mai recente monografii de protecție solară propusă de FDA, agenția are nevoie de date suplimentare pentru a determina dacă oxibenzona poate fi considerată sigură și eficientă, deoarece literatura disponibilă indică faptul că oxibenzona este absorbită prin piele într-o măsură mai mare decât s-a înțeles anterior și poate duce la o expunere sistemică semnificativă. 

Patru studii publicate în 2020, după ce FDA și-a lansat proiectul de propunere, susțin descoperirile anterioare conform cărora oxibenzona poate acționa ca un perturbator endocrin și poate crește riscul de cancer de sân și endometrioză. În plus, Programul Național de Toxicologie a găsit dovezi echivoce ale carcinogenității la șobolani după ce s-au observat creșteri ale tumorilor tiroidiene și mărirea uterului la femelele cu expunere mare la oxibenzonă.

Anchetatorii de la Universitatea din California din Berkeley au raportat o scădere dramatică a expunerii adolescentelor la oxibenzonă din produsele cosmetice atunci când au trecut de la produsele lor obișnuite la înlocuitori care nu conțineau această substanță chimică.

Recent, Comisia Europeană a constatat că nivelurile actuale de expunere umană la oxibenzonă sunt nesigure și a propus o restricție de concentrație de 2,2% – mai mică decât cantitatea limită permisă în cremele solare din SUA, care este de până la 6%. Mai multe țări interzic vânzarea cremelor de protecție solară care conțin acest ingredient, deoarece poate dăuna vieții acvatice.

În concluzie, este recomandat SĂ EVITAȚI CU ORICE PREȚ cremele de protecție solară cu OXIBENZONĂ.

OCTINOXAT (octinoxate) sau OCTIL METOXICINAMAT

Octinoxatul este un filtru organic UV. Este ușor absorbit în piele și continuă să fie absorbit după aplicarea protecției solare. A fost găsit în probele de sânge de 16 ori peste pragul de siguranță propus de FDA.

Studiile pe animale au arătat că substanța chimică are efecte hormonale asupra sistemului metabolic și afectează producția de hormoni tiroidieni, cu unele dovezi pentru alte ținte endocrine, inclusiv semnalizarea androgenilor și progesteronului. Octinoxatul poate provoca, de asemenea, reacții alergice după ce persoana care l-a aplicat este expusă la lumina ultravioletă.

Mai multe țări interzic vânzarea cremelor de protecție solară făcute cu octinoxat, deoarece și acesta poate dăuna vieții acvatice.

 

HOMOSALAT (homosalate)

Homosalatul este un filtru organic UV utilizat pe scară largă în cremele solare din SUA, dar nu numai. FDA a propus că nu există date suficiente pentru a evalua dacă este sigur și eficient de utilizat în cremele de protecție solară. S-a descoperit că homosalatul pătrunde în piele, perturbă hormonii și produce de-a lungul timpului produse secundare toxice.

Un aviz recent (din 2021) al Comisiei Europene a constatat că homosalatul nu este sigur de utilizat la concentrații de peste la 10% și a recomandat o concentrație maximă de 7,34%, din cauza preocupărilor legate de potențialele perturbări hormonale. FDA permite producătorilor de protecție solară din SUA să o utilizeze în concentrații de până la 15%.

În concluzie, evitați să achizitionați produse cu protecție solară din afara Europei.

OCTISALAT (octyl salicylate)

Octisalatul este un filtru organic UV care se absoarbe cu ușurință prin piele la niveluri de 10 ori mai mari decât 0,5 nanograme pe mililitru, care este limita FDA pentru expunerea sistemică. Această limită este concentrația maximă care poate fi găsită în sânge înainte de a exista potențiale probleme de siguranță. FDA a cerut teste suplimentare de siguranță atunci când o protecție solară este absorbită peste acest nivel.

Actualizarea propusă de FDA ]n 2019 sugerează că nu există date suficiente pentru a determina dacă octisalatul poate fi clasificat ca fiind sigur și eficient de utilizat în cremele de protecție solară. Un raport de caz a arătat că substanța chimică a fost legată de dermatita alergică de contact. Analiza Agenției pentru Protecția Mediului sugerează că octisalatul poate avea efecte endocrine, legându-se slab de receptorul de estrogen.

 

OCTOCRILENĂ (octocrylene)

Octocrilena se absoarbe cu ușurință prin piele la niveluri de aproximativ 14 ori limita FDA pentru expunerea sistemică. Agenția a sugerat însă că nu există suficiente date pentru a determina dacă poate fi clasificată drept sigură și eficientă.

Octocrilena a fost legată de toxicitatea acvatică, cu potențialul de a dăuna sănătății coralilor. Este adesea contaminată cu benzofenonă, despre care se știe că provoacă cancer. Potrivit unui studiu, nivelurile de benzofenonă pot crește în timp în produse. Comisia Europeană a concluzionat recent că, deși au existat unele dovezi ale potențialului de perturbare a hormonilor de către octocrilenă, concentrațiile de utilizare actuale de până la 10% au fost considerate sigure.

 

AVOBENZONĂ (avobenzone)

Avobenzone este un filtru organic utilizat pe scară largă care oferă protecție împotriva razelor UVA și este adesea folosit împreună cu alte ingrediente active organice în produsele care oferă protecție cu spectru larg.

Deoarece avobenzona nu este stabilă, trebuie asociată cu alte ingrediente care acționează ca stabilizatori, pentru a preveni descompunerea acesteia la soare. S-a demonstrat că produsele de descompunere ai avobenzonei provoacă reacții alergice. Avobenzona poate perturba sistemul endocrin și s-a demonstrat că blochează efectele testosteronului în studiile celulare.

Într-un studiu, avobenzona a fost detectată în medie în probe la niveluri de nouă ori mai mari decât limita FDA pentru expunerea sistemică.

DIOXIDUL DE TITAN și OXIDUL DE ZINC

Cremele de protecție solară minerale sunt fabricate cu dioxid de titan și oxid de zinc, de obicei sub formă de nanoparticule. FDA a propus ca atât dioxidul de titan, cât și oxidul de zinc să fie clasificate drept sigure și eficiente. Dovezile sugerează că foarte puține particule de zinc sau titan pătrund în piele pentru a ajunge la țesuturile vii.

Însă, din cauza potențialului de expunere prin INHALARE, Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului a clasificat dioxidul de titan ca fiind posibil cauzator de cancer la om. Din acest motiv, formulările sub formă de pulbere sau spray care conțin dioxid de titan reprezintă o preocupare. Oxidul de zinc este, de asemenea, o cauză a problemelor de inhalare atunci când este utilizat în produse pulverizate și pulbere.

Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin măsura în care nanoparticulele pot dăuna celulelor și organelor dacă sunt introduse în corpul nostru. Și, deși unele studii au produs puține dovezi că nanoparticulele de oxid de zinc și dioxid de titan pot traversa pielea în cantități semnificative, alte cercetări au arătat că nanoparticulele pot fi absorbite prin piele și pot duce la efecte secundare toxice în celulele pielii.

Un studiu a testat pătrunderea oxidului de zinc pe voluntari umani care au aplicat creme de protecție solară de două ori pe zi timp de cinci zile, dar au descoperit că mai puțin de 0,01% din zinc intră în sânge, însă alt studiu a descoperit că oxidul de zinc poate reduce eficiența protecției UVA în timpul expunerii solare, crescând toxicitatea produsului de protecție solară până la niveluri necunoscute. E clar că ar fi ideal să se facă studii pe scară mai largă pentru a determina exact cu ce substanțe ar trebui folosit exact în combinație oxidul de zinc pentru a fi stabil și a nu produce toxicitate.

Alte studii, inclusiv unul al oamenilor de știință FDA și altul al cercetătorilor din Europa, au concluzionat că nici nanoparticulele de oxid de zinc și nici de dioxid de titan nu pătrund în piele. Un studiu din 2018 a concluzionat că nano-dioxidul de titan nu pătrunde în piele dincolo de stratul de suprafață, iar un studiu realizat de cercetători italieni s-a concentrat asupra potențialului ca nanoparticulele să traverseze pielea deteriorată și nu a găsit nicio dovadă că acest lucru se întâmplă.

După cum vedeti, studii sunt multe și în cazul nanoparticulelor discuția de obicei e mai lungă, fiindcă părerile științifice și rezultatele testelor par a fi cel mai des în contradictoriu. Totuși, atât FDA cât și Comisia Europeană par a sublinia că în unele condiții, filtrele minerale sunt mai bune decât cele chimice. 

Ce este cert insă, e faptul că poate fi periculos să inhalați sau să ingerați nanoparticule. Plămânii au probleme cu curățarea particulelor mici, care pot trece din plămâni în fluxul sanguin. Dacă sunt înghițite, nanoparticulele pot deteriora tractul gastro-intestinal, deși consumatorii înghit prea puțin oxid de zinc sau dioxid de titan din cremele solare pentru ca acest lucru să creeze îngrijorare.

 

Alte ingrediente active

MEXORYL SX, un ingredient activ neobișnuit în crema de protecție solară din SUA, oferă o protecție puternică împotriva UVA. Analiza FDA a arătat că nu există suficiente date pentru a clasifica ingredientul ca sigur și eficient. Cercetările publice nu oferă nicio dovadă de perturbare hormonală și incidență rară a alergiei cutanate.

 

ACIDUL AMINOBENZOIC sau PABA și SALICILATUL DE TROLAMINĂ sunt ingrediente active care nu mai sunt utilizate în mod obișnuit în cremele solare din SUA. Propunerea FDA din 2019 a concluzionat că riscurile acestor substanțe chimice depășesc beneficiile lor și a propus clasificarea lor ca fiind nesigure.

Alte ingrediente de evitat

Pe lângă ingredientele active dăunătoare, mai jos găsiți ingrediente inactive dăunătoare care nu sunt încă restricționate, deși prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea publică. Iată o listă de ingrediente inactive ce trebuie să vă asigurați că nu apar pe lista de componente ale produselor pe care le utilizați, dacă sănătatea e ceva ce vă preocupă. 

PARABENI

Parabenii pot fi găsiți în majoritatea produselor cosmetice. Ei sunt utilizați în general pentru a extinde durata de viață a produselor la raft,prin prevenirea creșterii și înmulțirii bacteriilor în produse. Sună grozav, nu? Cu toate acestea, sunt asociati și cu cancerul de sân, deoarece pot afecta mecanismele celulelor mamare. Există câțiva parabeni care au fost deja interziși în unele țări, cu toate acestea, parabenii precum etilparabenul, metilparabenul și alte ingrediente care se termină cu -paraben sunt încă aprobați pentru utilizare în cosmetică.

PALMITAT DE RETINIL

Palmitatul de retinil este o formă de vitamina A, care poate duce la leziuni ale pielii și cancer. Există dovezi care sugerează că poate accelera creșterea celulelor canceroase atunci când este utilizat pe piele sub lumina soarelui. Un studiu al Comitetului Științific Norvegian pentru Siguranța Alimentară a afirmat că vitamina A în exces poate provoca probleme de sănătate, cum ar fi afectarea ficatului, căderea părului și osteoporoza (slăbirea oaselor).

METILIZOTIAZOLINONĂ (MI)

Studiile sugerează că MI poate fi neurotoxic și poate provoca reacții alergice. Utilizarea obișnuită a MI în cremele solare ridică îngrijorări, deoarece utilizatorii de protecție solară sunt foarte probabil să fie expuși la concentrații semnificative ale acesteia.

Din fericire, multe țări au luat măsuri și au interzis câteva dintre aceste ingrediente toxice pentru protecție solară până acum. Atât Hawaii, cât și Palau au interzis cele mai dăunătoare filtre UV pentru a-și salva recifele de corali. Diverse parcuri naționale din Mexic au interzis, de asemenea, ingrediente active cu risc ridicat pentru a-și conserva mediul. Până acum, șapte destinații din întreaga lume au interzis substanțele chimice toxice de protecție solară

Cu ce rămânem după toate astea?

Cu informația certă că în orice produs cu protecție solară, ingredientele active care îi oferă acele proprietăți alcătuiesc între 50% și 70% din produs, și nu sunt singurele care ne pot dăuna… prin urmare e extrem de important să citim eticheta produsului pe care îl punem pe piele

Deși multe studii nu sunt concluzionate și Europa funcționează după alte reglementări față de SUA, unele lucruri sunt comune ambelor piețe: există în mod cert substanțe periculoase în produsele cu protecție solară, ingrediente pe care trebuie să încerci să le eviți, acum că ai aflat mai multe despre ele. 

Nu în ultimul rând aș menționa că panica și excluderea totală a protecției solare din rutina voastră nu este recomandată, sau ceva ce eu personal încurajez. Sunt de părere că toate aceste informații trebuie să ne facă mai precauți și mai atenți la ce anume punem pe piele, dar nu ignoranți cu privire la cancerul de piele și realul pericol al expunerii prelungite, neprotejate a adulților sau copiilor la soare. 

Recomandările mele de produse SPF

Perfecțiunea nu există, și acum după parcurgerea acestui articol sunt convinsă că întețegi asta mai bine ca niciodată.

Sunt slabe șanse să găsești la ora actuală pe piața produselor cosmetice sau dermato-cosmetice protecții solare care să nu aibă ingrediente cel puțin sub semnul întrebării, însă ce poți face e să alegi să le cumperi și să le aplici pe cele care nu conțin cele mai periculoase substanțe. O listă de produse care merită atenția ta, și pe care îți recomand să le încerci, mai jos:

* ATENȚIE! Dacă un produs al unui brand are ingrediente OK, asta NU garantează că toate produsele brand-ului respectiv sunt ok! Există brand-uri care utilizează și filtre minerale și chimice în produsele lor, verificați eticheta fiecărui produs în parte!

** Așa cum probabil vei observa, unele dintre link-urile către aceste produse sunt link-uri de afiliere, asta însemnând că dacă voi achiziționați produsul prin link-ul acesta, o foarte mică parte din bănuții pe care voi îi cheltuiți pe produs îmi vor reveni mie (fără să vă coste pe voi nimic în plus). Țin neapărat să precizez că acest lucru nu influențează în niciun fel recomandările mele, voi trimite spre voi tot timpul doar produse testate sau care mi-au câștigat încrederea datorită compoziției lor.

Indiferent că alegeți sau nu să mă susțineți în acest fel, vă mulțumesc că îmi citiți articolele și aveți încredere în mine și recomandările mele!

Experiența personală

În ultimii ani (6-7 mai exact) de când am început să fiu mai serios pasionată de skincare si makeup, să am rutine cu numeroase produse cosmetice și să testez o mulțime de produse pentru ten, păr și corp – printre care și produse de protecție solară – am fost anunțată de către medicii endocrinologi că sănătatea tiroidei mele s-a degradat treptat, în timp, conducând spre afecțiuni ale acesteia. 

Nu știu dacă de vină e genetica sau toate ingredientele din toate produsele cotate ca „endocrine disruptors” (perturbatoare endocrine). Cert este că toată treaba asta m-a făcut extrem de atentă la ce anume pun pe pielea mea și m-a făcut să citesc de 2 ori o etichetă înainte de a pune un produs în coș, indiferent de brand.

Am aflat astfel că – surprinzător sau nu – ce e scump nu înseamnă neapărat că e și bun pentru sănătate. De cele mai multe ori, cele mai scumpe și complexe formulări ale unor creme conțin cel mai mare număr de ingrediente toxice, dăunătoare omului și mediului.

Cu tristețe vă spun că am aflat și că e greu să te ferești de ele, că nu există produse 100% safe nici pentru adulți nici pentru copii, și asta e o realitate cu care din păcate suntem forțați să trăim pentru moment. Există totuși o luminiță de la capătul tunelului: câteva substanțe printre care și: Bemotrizinol (sau Tinosorb S), Tinosorb M, Mexoryl SX și Mexoryl XL, care sunt aprobate sau în curs de aprobare pentru produsele de protecție solară în Europa și Australia și dau semne că ar ajuta la absorbția eficientă atât a razelor UVA cât și UVB. În SUA, FDA încă nu a aprobat utilizarea lor susținând că pentru moment nu există suficiente informații că sunt substanțe sigure și eficiente.

Am ales într-un final să nu țin toate lucrurile acestea și tot research-ul pe care l-am făcut doar pentru mine. Le împărtășesc cu voi, pentru că m-a surprins neplăcut cât de mult se vorbește și cât tam-tam se face despre produse fără parabeni, despre parfum, coloranți sau altele și cât de mare e tăcerea când vine vorba despre substanțele periculoase din SPF care te afectează hormonal și nu numai

În concluzie, răspunsul la întrebarea aceea de la început va fi unul extrem de personal și subiectiv, pentru fiecare din voi.

Pentru mine (care sunt plină de alunițe) cancerul de piele rămâne un elefant din cameră, pe care nu-l voi putea vreodată ignora. La fel cum n-o să pot să ignor toate datele științifice care atestă că ultravioletele devin din ce în ce mai nocive odată cu schimbarea vremii pe glob.

Totuși, găsesc dubios că nu există transparență în ceea ce privește efectele ingredientelor din SPF pe termen lung și scurt, că etichetele pe care le citim nu conțin cantitățile în care acele substanțe sunt folosite și că singura soluție de a ne proteja de o boală e ceva ce pe termen lung sau scurt ne poate provoca alta, cel puțin la fel de gravă. 

Voi ce părere aveți despre tot acest subiect? Vă aștept în comentarii să vorbim despre experiențele voastre, produse, concluzii pe care le-ați tras în urma articolului și nu numai.

Până la următorul articol, aveți grijă de pielea, dar mai ales de sănătatea voastră!

Una e, realmente, mai importantă decât alta!

Mai multe informații despre SPF

Dacă vrei să știi mai multe despre SPF (Factorul de Protecție Solară): cum și când trebuie să-l aplici pentru a te proteja eficient de soare, citește articolul meu intitulat: Tot ce trebuie să știi despre SPF (de la un dermatolog) ».



Vezi mai jos fragmentul (de la minutul 1:58:16) din podcast-ul lui Joe Rogan în care Andrew Huberman, un om de știință specializat în neurologie și oftalmologie, profesor de neurobiologie la Facultatea de Medicină a Universității Standford din SUA, vorbește despre substanțele toxice din SPF și alte produse cosmetice și cum ne pot ele influența sănătatea.




Dacă vrei și mai mult, în interviul lui cu Dr. Rhonda Patrick, Andrew Huberman abordează din nou subiectul și face mențiune la studiul despre Triclosan, despre care nu am vorbit deloc în articol, dar despre care vă las pe voi să aflați, inclusiv de la Comisia Europeană.



Citirea durează: 18 minute